Another Storie Capitolul 7

Capitolul 7- Remember....

Dimineata ceasul blestemat de pe noptiera de langa pat tinea sa ma trezeasca la crunta realitate. Era ora 6:30AM. Trebuia sa merg la scoala , sa infrunt lumea , si pe noul Damon , din nou sarcastic si obraznic , exact cum era la inceput.

Am facut un dus , m-am inbracat cu o pereche de blugi negri si un top maro , mi-am luat geaca neagra de piele si am plecat pe jos inspre scoala.

Drumul spre scoala era linistit , doar gandurile ma omorau. As vrea sa am o ora macar in care sa pot fi ca toti ceilalti , fara griji de vampiri , de originari , o ora in care sa fiu fericita si iubita asa cum se cuvine.

Cand am ajuns la scoala Bonnie si Caroline ma asteptau in curte pentru a merge la prima ora.Cand am intrat in clasa ochii mei inspectau clasa care se umplea de elevi si au fost opriti pe banca care era aproape langa mine , era o banca care nu a mai fost folosita de 2 luni. Era banca lui Stefan care statea acum in ea si privindu-ma oarecum temator. De ce ma privea asa ?d Oare a aflat de Damon ? De Elisabetha ? De ce venea la scoala ? Nu mi-a facut destul rau ? Trebuia sa vorbesc cu el.

-"Buna Stefan" am zis ajungand in drept cu banca lui
-"Buna Elena." parca ezita ceva. Puteam vedea asta in ochii lui.
-"Buna ziua clasa" zise doamna Johansonn cand a intrat in clasa
-"Buna ziua"...corul clasei
-"Si...Stefan....? cum de ai venit la scoala ? s-a intamplat ceva ? " am zis mergand in banca cu el pentru a putea discuta
-"Elena...cand am verificat ultima data , eram inscris in aceasta clasa." a zis ezitandu-mi ultima intrebare
-"S-a intamplat ceva ?" am zis punand accentul pe "Intamplat"
-"Cred ca deja sti , asa ca sa trecem la subiect. Eu am deschis sicriul acela , cu Amy , dar nu stiam ca idiotul de Damon l-a dus la pensiune , nu asa era planul." a zis foarte incet , dar deajund de tare incat sa ma plesneasca.

Am ramas masca la cuvintele lui Stefan. Le procesam , si le reprocesam insa nu imi putea da seama de ele in adevaratul lor sens. De ce Stefan a deschis acel sicriu fara ca macar sa se intereseze unde este ? Sau macar sa vorbeasca cu Damon?
-"La dracu" am inceput sa tip si m-am ridicat ca arsa de pe scaund de langa Stefan , toate privirile au fost tintuite spre mine si cand Stefan a dat sa ma atinga am iesit fugind din clasa.

Am inceput sa alerg spre padurea din spatele scolii , alergam , alergam si iar alergam , picioarele imi erau extenuate , pieptul imi ardea , si lacrimile imi lasau dare de foc pe obraji in timp ce vantul imi plesnea in dusmanie fata , dar , nu imi pasa , vroiam sa fug cat mai departe de oameni. Eram undeva la mijlocul padurii cand in spatele meu s-a auzit un fosnet de frunze , m-am intors..nimic...din fata la fel fosnet...insa cand m-am intors pieptul meu s-a lovit de un piept puternic si rece. Mi-am ridicat privirea pentru a intalni niste ochii albastrii. Era Damon. Genunghi mei m-au lasat si am cazut , insa , in loc sa ating raceala pamantului am simtit doua brate puternice prinzandu-ma de talia.

-"Elena ...ce ai patit ? de ce esti in halul asta ? " acesta m-a intrebat in timp ce imi indeparta parul lipit de fata din cauza lacrimilor.
-"Damon...nu mai suport! Mai intai cu Stefan , acum cu tine , doare atat de tare , nu mai rezist." mi-am pus bratele in jurul gatului lui si l-am tras mai aproape de mine. Aveam atat de multa nevoie de el , de atingerile lui , de sarutarile lui , aveam nevoie intotalitate de el langa mine.

-"Stai...ai spus Stefan ? Te referi cumva la Stefan Salvatore ? fratele meu ? a zis prinzandu-mi fata intre mainile lui facandu-ma sa ma uit in ochii lui

-"Da! chiar el! De parca nu ar fost suficient ce a facut , a mai trebuit si sa deschida sicriul acela nenorocit, ..." lacrimile mele aveau debitul mai mare decat Cascada Niagara.....

-"Tu sti ce suntem noi ? De sicriu ? " a intrebat ridicand o spranceana.

-"Normal ca stiu......" am zis lasand privirea in pamant , asteptand reactia lui. Ochii lui se mareau de uimire , ei nu obisnuiau sa dezvaluie oamenilor ceea ce sunt. Timp de cateva secunde s-a uitat la mine absent , apoi intrebarea lui nu a incetat sa vina

-"Si...intre noi a fost ceva ? ziceai cand erai la pensiune ca de ce nu imi amintesc de tine. Este ceva important ? In inima mea se da o lupta apriga insa mintea mea nu lasa nici o imagine sa iasa la realitate....incerc sa imi amintesc de cineva....care alina sufletul meu...insa nu pot...la dracu...chiar nu pot.." a zis uitandu-se in ochii mei intrebator

-"Pai...suntem...sau...am fost impreuna , tu ma iubesti , inca din clipa in care te-ai intors in Mystic-Falls pentru Katherine , cand eu eram cu Stefan!" am zis ezitandu-i privirea

-"Ce??....cum adica? si eu de ce nu imi amintesc nimic ? " imi cauta privirea , si atunci cand ochii nostri s-au intalnit nu am mai putut raspunde , m-am ridicat pe varfuri si mi-am presat buzele peste ale lui. Mii si mii de emotii a trezit sarutul acela in noi...sau mai spus in mine , nu stiu de Damon , dar eu mai aveam umpic si explodam de placere. Gura lui Damon s-a deschis si mai tare , a mea la fel , lasand limbile noastre sa se lupte pentru suprematie

                              ********************

Buzele acelea firave si dulci ale Elenei parca au trezit un sentiment puternic in mine , cuvintele ei au adus parca imagini in mintea mea , in care era o harababura totala , era o lupta grea , incercam sa-mi amintescd de ce erau niste buze atat de cunoscute , insa in momentul in care un chip mi-a aparut in minte , Elisabetha i-a luat locul imediat....
-"Opreste-te Elena.,..o iubesc pe Elisabetha" am zis eu indepartand-o de mine
-"Nu Damon nu o iubesti pe ea....ai fost constrans pentru a uita de mine si sa o iubesti pe ea" mi-a zis Elena

                              *****************

Vorbele lui Damon dureau , doamne dureau atat de tare , insa trebuia sa fiu tare , el nu le spunea din inima , acum eram sigura de asta , el le spunea necanizat deoarece mintea ii spunea asta , nu sufletul ....insa se pare ca Elisabetha nu mai are acceasi influenta asupra oamenilor si a vampirilor de cand a stat inchis vreo 800 de anii intr-un amarat de sicriu

                           ***************

Trebuie facut ceva cu Elisabetha , ea nu poate hoinarii strazile Mystic-Fallsului , este prea periculoasa , de aceea a trebuie sa o tin inchisa intr-un sicriu , de aceea doream atat de mult acel sicriu , pentru a putea proteja oamenii de ceea ce cu adevarat era rau , si in special de aceea era inchis cu o vraja.

-"Dar cine este aceasta Elisabetha ? si de ce este atat de periculoasa ? si in special de ce a putut sa il constranga pe Damon ?" a intrebat Elena

-"Elena..ti-a povestit cineva despre inceputurile vampirilor ? Despre cum am fost transformati noi ?"

-"Da....Rebekha.."
-"Atunci stii ca Mikael a cerut ajutorul unei vrejitoare pentru a ne transforma in vampiri ?"
-"Da...dar aceasta a refuzat...Nu ?
-"Da...si atunci dupa cum probabil stii , mama noastra era si ea vrajitoare , nu la fel de puternica , dar se pricepea binicel , in fine , mama a facut aceea vraja luand sange de la ea punand intr-o cupa , apoi cand a terminat , ne-a dat la toti sange in vin , apoi chiar Mikael ne-a infipt sabia in inima.." numai gandindu-ma ma intristam si in acelasi timp enervam.

-"Da...si cei cu asta ?" intreaba Elena
-"Vezi tu...Elisabetha si acea vrajitoare s-au inteles sa o transforme si pe aceasta...ma iubea si vroia sa fie ca mine , sa fin impreuna pentru totdeauna , insa cand a dat de gustul sangelui uman , nimeni nu a mai putut-o oprii , nici macar dragostea pentru mine." am zis devenit agitat si ma plimbam ca nebunul dintr-o parte intr-alta a camerei.

-"Deci...ea...este....o......" am intrerupt-o

-"Originara."