Capitolul VIII

Capitolul VIII-Adam Black

In mintea mea ramasese intiparit un sigur nume....Adam Black. Pielea de pe mine se facuse de gaina si toate simturile mele erau intinse la cote maxime. Daca Adam a influentat visurile Caroline , trebuia sa fie pe aici pe aproape , trebuia sa o protejez cu pretul vietii mele deoarece din cauza mea este in aceasta situatie. Acesta esta era prea periculos incat sa fie in preajma printesei mele.

-"Klaus....ce naiba e cu tine? Raspunde-mi naibii la intrebare." striga Caroline exasperata.
-"Ce...ce ai zis" incercam sa imi impun sa nu ma mai gandesc la ce este mai rau.

-"Cand ai de gand sa ma lasi sa plec....sunt deja de multe zile la tine...mama mea v-a fi furioasa , si Cataleya speriata." Hmmm...daca ma gandesc mai bine ar fi mai in siguranta in casa ei deoarece avea acea aura in jurul ei care nu o lasa sa fie constransa , o proteja de unele lucruri insa nu le indeparta pe celelate.

-"Cred ca ar trebui sa faci o baie , sa-ti pui hainele astea pe tine" am zis aruncandu-i niste haine pe care le cumparasem ziua anterioara "si sa fii gata pana la 17:00pm , mergem la cina la tine acasa" dupa ce am terminat de vorbit i-am sarutat buzele , rapid dar apasat si am lasat-o singura in camera.


Caroline's POV:

Dupa ce Klaus mi-a inmanat hainele si mi-a dat acel dulce sarut pe buze , m-am intins din nou in pat si in mintea mea mi se derula o imagine la nesfarsit.
Adam era in fata mea, tinandu-mi mana intr-a lui si ochii lui de un albastru dulceag imi framandau sufletul. Puteam sa ma pierd in ei de o mie de ori pe zi.

Era insa ceva gresit , undeva inauntrul meu imi spunea ca frumusetea aceea iesita din comun nu era ceva natural , si apoi ca prin minune imi aminteam si de ochii deveniti rosi precum lava unui vulcan erupand ,venele din jurul ochiilor precum alunecoasele de rame si coltii lui parca erau niste sulite care erau gata sa strapunga toate corpurile pe care le aveau in fata.

Insa nu stiu de cand stateam absenta gandindu-ma la fat-frumosul din vis cand fat-frumosul cel adevarat intra in  camera , inca gasindu-ma pe pat cu privirea absenta pe tavan.

-"Ah Caroline , este deja 16:30 pm , ce ai facut pana acum?" ma trezeste din visare vocea lui mladioasa.

-"Ce...cum...unde?" intrebam eu ridicandu-ma in sezut si apucand in mana hainele si am zburat ca arsa din pat. Stateam de mai bine de 2 ore. Hmmm....halal gandire.

Asta data nu am mai adoptat vana de dus deoarece eram terifiata de la veche intamplare. Am facut doar un dus rapid apoi mi-am pus un prosop in jurul meu , si mutandu-ma in fata oblinzi pentru a-mi arunca o privire asupra fatetei mele ceva la gatul meu mi-a atras atentia. Mi-am dat parul la o parte si punandu-mi mana pe gat am simtit o durere ascutita apoi mijindu-mi privirea am observat ce se ascundea acolo. "Erau urme de colti. Urme de colti. Urme de colti". Imi repetam in minte cuvintele precum o nebuna care a vazut cele mai noi modele de la Victoria Secret's.

"Klaus....te omor" am strigat iesit fulger din baie , iar in camera gasindu-l pe acesta pe pat , cu mainile sub cap , uitandu-se pasnic la televizor. Insa auzindu-ma s-a ridicat repede si a venit spre mine facand o fata de nestiutor si luandu-mi fata in mainile lui.

-"Ce s-a intamplat printesa?" m-a intreaba atat de pasnic. Al naibi bastard dupa ce imi luase sange fara voia mea mai avea si tupeul sa ma intrebe de se intampla si sa imi mai zica si printesa.

-"Asta s-a intampla" am zis aratand gatul meu

-"Ce...nu e nimic acolo." zise uitandu-se si punandu-mi mana pe gat. Intradevar durerea nu mai aparu la atingerea lui , dar imi venea sa ii trag o palma de ce mintea.

-"Tu ai nevoie de cea mai buna pereche de ochelari din lume" am zis sarcastic si m-am intors in baie pentru a ma uita la o urma care nu exista pe gatul meu.

-"Ce naiba inseamna asta?" tipam de nebuna. Unde ai disparut ??Oare aveam sa inebunesc.


Klaus's POV:

Am auzit-o pe Caroline urland in baie si m-am dus repede sa vad ce se intampla. Cand am intrat in baie aceasta era in fata oglinzi cu mainile pe gatul ei plangand si suspinand, borborosind cate ceva din cand in cand.

-"Ce s-a intamplat iubito ?" am intrebat-o luand-o in bratele mele.

-"S-a intamplat ca aveam o urma de muscatura pe gat , insa acum nu mai e nimic , cred ca inebunesc Klaus , aseara visul , acum asta" plangea atat de tare incat daca nu aveam auzul atat de ascutit nu intelegeam o bomba.

-"Shhh...totul v-a fi bine micut-o" trebuia sa o imbunez cumva.

A stat si a plans in bratele mele inca vreo cateva minute pana cand s-a ridicat si a inceput sa urle cat o tineau plamanii ca cineva o taie pe tot corpul , si atunci am putut vedea sangele cum se scurgea din ea , eu nepuntand sa fac nimic.

-"Doar termina odata Adam , ea nu are nici o vina , pe mine ma vrei"............